|
av. dr. Claudia Rosu
Prin Legea nr. 71/2011, publicata în M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011 au fost aduse modificari la Legea nr. 278/2009 a Noului Cod civil.
În cele ce urmeaza ne vom referi la multiplele modificari operate asupra prevederilor initiale din Noul Cod civil, dar si la modificarile referitoare la unele legi speciale.
Scopul Legii nr. 71/2011 este de a realiza punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, având ca principal obiect punerea de acord a legislatiei civile existente cu prevederile acestuia, cât si solutionarea conflictului de legi rezultând din intrarea in vigoare a Codului civil.
Astfel, legea de punere în aplicare, explica o serie de termeni utilizati si realizeaza o echivalare a acestora. Ori de câte ori legi speciale sau complementare Codului civil fac trimitere la „Codicele civil” sau „Codul civil”, denumit Codul civil din 1864, sau la dispozitii abrogate ori modificate prin lege, trimiterea se considera a fi facuta la dispozitiile corespunzatoare care le înlocuiesc.
Pentru clarificarea efectelor aplicabile, legea prevede ca actele si faptele juridice încheiate ori, dupa caz, savârsite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevazute de legea în vigoare la data încheierii sau, dupa caz, a savârsirii ori producerii lor. Aceasta pentru ca regimul aplicabil sa fie cel initial cunoscut sau avut în vedere de parti, fara sa poata beneficia de ale efecte noi care nu au fost cunoscute la data încheierii unui anumit act juridic.
În acest sens, nu se da eficienta nici unor acte juridice nevalabile. La data intrarii în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevazute de Codul civil din 1864, precum si de alte acte normative, ramân supuse dispozitiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, dupa caz, eficace potrivit Codului civil sau dispozitiilor Legii nr. 71/2011.
Legea noua este de imediata aplicare, motiv pentru care dispozitiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, dupa caz, produse ori savârsite dupa intrarea sa în vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa în vigoare.
Unele efecte prevazute în Noul Cod civil se aplica si unor situatii juridice care s-au nascute înainte de intrare ei în vigoare. Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de întretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea în vigoare a Codului civil.
Notiunea de comerciant nu mai este considerata potrivita, motiv pentru care în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii în vigoare a Codului civil, referirile la comercianti se considera a fi facute la persoanele fizice sau, dupa caz, la persoanele juridice supuse înregistrarii în registrul comertului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin Legea nr. 71/2011.
Cu toate acestea exista si exceptii. Nu se aplica aceasta modificare termenului „comerciant” prevazut în:
a) Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, republicata;
b) Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distanta, republicata, cu modificarile ulterioare;
c) Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori, republicata, cu modificarile ulterioare;
d) Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata, cu modificarile ulterioare;
e) Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicata, cu modificarile ulterioare;
f) Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor în relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, cu modificarile ulterioare;
g) Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înselatoare si publicitatea comparativa;
h) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificarile si completarile ulterioare;
i) orice alte acte normative în care termenul „comerciant” are un înteles specific dispozitiilor cuprinse în aceste din urma acte normative.
În acord cu prevederile Noului Cod civil, se modifica si o serie de ati termeni. În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii în vigoare a Codului civil:
a) referirile la „societatea civila fara personalitate juridica” se considera a fi facute la „societatea simpla”;
b) referirile la „societatea civila cu personalitate juridica” se considera a fi facute la „societatea cu personalitate juridica”;
c) referirile la „societatea civila profesionala” se considera a fi facute la „societatea profesionala, cu sau fara personalitate juridica”, dupa caz.
Urmeaza dispozitii de punere în aplicare a titlului preliminar al Codului civil. Pentru explicarea notiunii de „profesionist” prevazuta la art. 3 din Codul civil se arata care sunt categoriile incluse în aceasta notiune. Astfel sunt cuprinse categoriile de comerciant, întreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii în vigoare a Codului civil.
În toate actele normative în vigoare, expresiile „acte de comert”, respectiv „fapte de comert” se înlocuiesc cu expresia „activitati de productie, comert sau prestari de servicii”.
Pentru reasezarea unor prevederi, se modifica si unele titluri. Articolul 1 va avea cuprinsul ”Izvoarele dreptului civil”.
Legea enumera care sunt categoriile considerate izvoare ale dreptului civil si raportul dintre ele. Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
În cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar în lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar când nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului.
În materiile reglementate prin lege, uzantele se aplica numai în masura în care legea trimite în mod expres la acestea.
Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.
Partea interesata trebuie sa faca dovada existentei si a continutului uzantelor. Uzantele publicate în culegeri elaborate de catre entitatile sau organismele autorizate în domeniu se prezuma ca exista, pâna la proba contrara.
În sensul codului, prin uzante se întelege obiceiul (cutuma) si uzurile profesionale.
Pentru determinarea sferei de aplicare, legea de punere în aplicare prevede ca dispozitiile codului reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.
Codul este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale.
Legea explica sensul notiunii de „exploatare a unei întreprinderi”, pentru a o delimita de exercitarea unor activitati cu caracter sporadic. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta în producerea, administrarea ori înstrainarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ.
Principiul aplicarii legii în vigoare si al neretroactivitatii este reafirmat în Noul Cod civil. Legea civila este aplicabila cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva.
Toate efectele care s-au produs sub vechea lege ramân sa fie guvernat de aceea lege. Actele si faptele juridice încheiate ori, dupa caz, savârsite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevazute de legea în vigoare la data încheierii sau, dupa caz, a savârsirii ori producerii lor.
Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrarii în vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, dupa caz, eficace potrivit dispozitiilor legii noi.
Prescriptiile, decaderile si uzucapiunile începute si neîmplinite la data intrarii în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, dupa caz, produse ori savârsite dupa intrarea sa în vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa în vigoare.
Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii în vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de întretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea în vigoare a legii noi.
Analogia este interzisa în mod expres în anumite cazuri. Legile care deroga de la o dispozitie generala, care restrâng exercitiul unor drepturi civile sau care prevad sanctiuni civile se aplica numai în cazurile expres si limitativ prevazute de lege.
Desi „bunele moravuri” s-au modificat si se modifica esential de-a lungul timpului, este prevazuta norma de aplicatie generala, potrivit careia nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri.
Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa îsi exercite drepturile si sa îsi execute obligatiile civile cu buna-credinta, în acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
Modalitatile prin care se realizeaza publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice, sunt prevazuta în mod exemplificativ. Publicitatea se realizeaza prin cartea funciara, Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, denumita în cuprinsul Codului si arhiva, prin registrul comertului, precum si prin alte forme de publicitate prevazute de lege.
Odata cu intrarea în vigoare a Noului Cod civil se modifica si o serie de legi speciale.
Una dintre acestea, este Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Datorita modificarii acceptiunii notiunii de „comerciant”, se modifica unele prevederi în acest sens. În vederea desfasurarii de activitati cu scop lucrativ, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale.
Pentru determinarea exacta a competentei instantei care va solutiona cauzele, se prevede ca cererile si caile de atac prevazute de Legea nr. 31/1990, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de tribunalul în a carui circumscriptie îsi are societatea sediul principal.
Datorita instituirii ipotecilor mobiliare în Noul Cod civil, se prevede aceasta posibilitate si asupra actiunilor apartinând societatilor comerciale. De fapt, ipotecile mobiliare reprezinta terminologia noua pentru actualele garantii reale mobiliare.
Constituirea de ipoteci mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnatura privata, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea ti categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar în cazul actiunilor la purtator si nominative emise în forma materiala, si prin mentionarea ipotecii pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.
Ipoteca se înregistreaza în registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea caruia s-a constituit ipoteca mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a înregistrarii acesteia.
Ipoteca devine opozabila tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
O alta lege speciala, care sufera modificari este Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.
Înainte de începerea activitatii economice, au obligatia sa ceara înmatricularea sau, dupa caz, înregistrarea în registrul comertului urmatoarele persoane fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, societatile comerciale, companiile nationale si societatile nationale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societatile cooperative, organizatiile cooperatiste, societatile europene, societatile cooperative europene si grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum si alte persoane fizice si juridice prevazute de lege.
În cursul exercitarii activitatii lor sau la încetarea acesteia, aceste persoane fizice sau juridice au obligatia de a solicita înscrierea în acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror înregistrare este prevazuta de lege.
Si Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, se modifica, în sensul ca forma autentica a actului constitutiv este obligatorie când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un imobil. |
