pagina de start despre cabinet servicii avocaţiale consultaţii juridice info/contact

Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior

Av. dr. Claudia Roşu

În capitolul II, al Titlului IV, din Legea nr. 1/2011, a educaţiei naţionale este detaliat Statutul personalului didactic şi de cercetarea din învăţământul superior.

În cele ce urmează obiect analizei se va referi la Norma universitară, Ocuparea funcţiilor didactice şi a posturilor didactice, Evaluarea calităţii cadrelor didactice şi Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic.

Norma universitară

În instituţiile de învăţământ superior, funcţiile didactice sunt:
a) asistent universitar;
b) lector universitar/şef de lucrări;
c) conferenţiar universitar;
d) profesor universitar.

Din această enumerare rezultă că a fost eliminată funcţia de preparator universitar, fiind considerate 4 trepte suficiente pentru delimitarea diferitelor categorii de funcţii didactice din învăţământul superior.

În instituţiile de învăţământ superior, funcţiile de cercetare sunt:
a) asistent cercetare;
b) cercetător ştiinţific;
c) cercetător ştiinţific gradul III;
d) cercetător ştiinţific gradul II;
e) cercetător ştiinţific gradul I.

Legea realizează şi o echivalare între funcţiile didactice din învăţământul superior şi cele din cercetare. Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:
a) cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;
b) cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;
c) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;
d) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.


În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru următoarele funcţii: lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar.

Pentru facilitarea schimbului de cadre didactice şi în acest fel a îmbogăţirii cunoştinţelor studenţilor şi a schimbului de experienţă, în raport cu necesităţile academice proprii, Senatul universitar poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad didactic universitar recunoscut în ţară, Senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performanţei, în conformitate cu standardele naţionale.

Pentru asigurarea certitudinii normei didactice, statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar.

Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:
a) planurile de învăţământ;
b) formaţiunile de studiu;
c) normele universitare.

În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale repartizate pe activităţi de predare, seminarii, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studenţilor şi a studenţilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi activităţi echivalente acestora, la disciplinele din planul de învăţământ.

Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către Consiliul facultăţii. La departamentele cu discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea instituţiei de învăţământ superior.

(5) Statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de Consiliul facultăţii sau, după caz, de Consiliul Şcolii Doctorale şi se aprobă de Senatul universitar.

(6) Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de Senatul universitar, în funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al departamentului sau al şcolii doctorale.
Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau şcoala doctorală, potrivit legii.
Atribuţiile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului, avizată, după caz, de decan, de directorul departamentului sau de conducătorul şcolii doctorale, aprobată de rector, care constituie anexă la contractul individual de muncă.

Pentru stabilirea exactă a atribuţiilor personalului didactic, se precizează că norma universitară cuprinde:
a) norma didactică;
b) norma de cercetare.

Legea detaliază activităţile cuprinse în norma didactică, însă enumerarea este exemplificativă, deoarece menţionează şi alte activităţi didactice. Astfel, Norma didactică poate cuprinde:
a) activităţi de predare;
b) activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de an;
c) îndrumarea elaborării lucrărilor de licenţă;
d) îndrumarea elaborării dizertaţiilor de master;
e) îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;
f) alte activităţi didactice, practice şi de cercetare ştiinţifică, înscrise în planurile de învăţământ;
g) conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
h) activităţi de evaluare;
i) tutorat, consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a studenţilor în cadrul sistemului de credite transferabile;
j) participarea la consilii şi în comisii în interesul învăţământului.

Legea stabileşte şi norma didactică minimă pentru diferitele funcţii, ceea ce lasă loc posibilităţii de suplimentare a numărului de ore, care este mai mare decât în prezent.
Norma didactică săptămânală minimă, se stabileşte după cum urmează:
a) profesor universitar: 7 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
b) conferenţiar universitar: 8 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
c) lector universitar/şef de lucrări: 10 ore convenţionale, dintre care cel puţin două ore convenţionale de activităţi de predare;
d) asistent universitar: 11 ore convenţionale.

Totuşi pentru a nu se ajunge la un număr nerealist de ore, este prevăzută limita maximă de ore. Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână.

Competenţa de a majora numărul minim de ore revine Senatului universităţii. În acest sens, norma didactică reprezintă limita minimă privind normarea activităţii didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma didactică săptămânală minimă, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă.

Prin excepţie, în situaţia în care norma didactică nu poate fi alcătuită din numărul de ore specific fiecărei funcţii, diferenţele până la norma didactică minimă se completează cu activităţi de cercetare ştiinţifică, cu acordul Consiliului facultăţii, la propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul Consiliului Şcolii Doctorale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore convenţionale. Cadrul didactic îşi menţine calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs.

Dacă nici astfel nu poate fi alcătuită norma didactică, cadrele didactice titulare, pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiinţifică, menţinându-şi calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligaţiile personalului de cercetare din învăţământul superior.

Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice stabilite în fişa individuală a postului. În instituţiile de învăţământ superior de stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.

Reducerea numărului de ore din norma didactică pentru personalul de conducere nu este obligatorie. Personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu aprobarea Senatului universitar.

Pentru a stopa cumulul prea mare de ore, activităţile didactice care exced o normă didactică sunt remunerate în regim de plată cu ora.

Activităţile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant, conform legii şi prevederilor Cartei universitare.

În vederea opririi migrării cadrelor didactice pentru activitatea de predare, de la o instituţie la alta, legea arată că susţinerea de către personalul titular de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al Senatului universitar.

Pentru recompensarea activităţii deosebite din domeniul cercetării, profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care, timp de 6 ani consecutivi, au derulat granturi de cercetare şi au funcţionat în aceeaşi universitate, pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceştia beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea Senatului universitar, şi îşi păstrează calitatea de titular, dar sunt scutiţi de efectuarea activităţilor din fişa postului.

În vederea concilierii exercitării unei funcţii publice cu norma didactică, este stabilită o limitare a normei didactice. Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituţiile publice ale statului sau desfăşoară activităţi specifice funcţiei publice în ministere sau în alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activităţi didactice aferente unei norme didactice.

Legea stabileşte cu claritate condiţiile în care persoanele care îndeplinesc vârsta de pensionare mai pot fi menţinute în funcţie.

Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. În învăţământul superior de stat, particular şi confesional se interzice ocuparea oricărei funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, după pensionare.

Mandatele celor care deţin funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, încetează de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare.
Fac excepţie de la aceste reglementări funcţiile de membru al consiliului de administraţie al universităţilor particulare.
Cu toate acestea se lasă libertatea Senatului universitar să decidă posibilitatea de prelungire a activităţii cadrului didactic titular.

Senatul universitar, din universităţile de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de vârstă.

Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.

Limitări sunt impuse cadrelor didactice care împlinesc vârsta de pensionare şi în cazul conducătorilor de doctorat. Cadrele didactice şi de cercetare care conduc doctorate se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot:
a) conduce doctoratele în desfăşurare la data pensionării până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
b) după împlinirea vârstei de 65 de ani pot conduce noi studenţi-doctoranzi numai în regim de cotutelă împreună cu un cadru didactic şi de cercetare care nu împlineşte vârsta de pensionare pe toată durata desfăşurării doctoratului respectiv.

Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.

Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, în condiţiile legii. Salariatul optează unde are funcţia de bază. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.

Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o singură instituţie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. Instituţia de învăţământ superior în care cadrul didactic este titular are obligaţia de a păstra şi de a gestiona, potrivit legii, cartea de muncă sau registrul angajaţilor, cu specificaţia calităţii de titular.

Ocuparea funcţiilor didactice şi a posturilor didactice

Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare este de competenţa universităţilor, în baza legislaţiei în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Cartei universitare.
Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată, pe orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor.

La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăţeni români sau străini, fără nicio discriminare, în condiţiile legii.
Prin excepţie de la prevederile legislaţiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. Prin excepţie, studenţii-doctoranzi pot fi angajaţi pe o perioadă determinată de maximum 5 ani.

Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de Senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Legea stabileşte detaliat modul de ocupare a personalului didactic. Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la propunerea CNATDCU.

Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcţie didactică, cerinţele minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale, modul de organizare şi de desfăşurare a concursului, de soluţionare a contestaţiilor, conflictele de interese şi incompatibilităţile, în vederea asigurării calităţii, a respectării eticii universitare şi a legislaţiei în vigoare.

Universităţile au obligaţia să respecte această metodologie şi să publice toate posturile scoase la concurs, însoţite de programa aferentă concursului, cu cel puţin două luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Pentru a nuc rea situaţii în care există relaţii de rudenie între membrii de conducere şi unele din celelalte cadre didactice, se prevede că după intrarea în vigoare a prezentei legi, se interzice ocuparea concomitentă de către soţi, afini şi rude până la gradul III, inclusiv, a funcţiilor prin care unul sau una se află faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională directă la orice nivel în aceeaşi universitate.

Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al instituţiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică recunoscută în domeniu, prin invenţii, inovaţii, premii, publicaţii ştiinţifice, din ţară sau din străinătate, în calitate de profesori sau conferenţiari asociaţi invitaţi, se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de Consiliul facultăţii.

În baza metodologiei-cadru şi a legislaţiei în vigoare, universităţile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, care este aprobată de către Senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime şi nu poate discrimina persoanele din afara instituţiei sau ţării faţă de persoanele din instituţie sau din ţară.

Rezultatele concursurilor sunt aprobate de Senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului.
Directorii departamentelor, decanii facultăţilor şi rectorul răspund în faţa Senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare.
În condiţiile constatării unor nereguli, Senatul universitar poate aplica sancţiuni specificate în metodologia proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.
Verificarea finală a modului de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor didactice se poate realiza prin sesizarea instanţelor de judecată.

Universităţile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aplica sancţiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar.

În cazul în care instanţele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi, concursul se anulează şi se reia.

Legea reglementează condiţiile pentru ocuparea fiecărei funcţii didactice din învăţământul superior.
Astfel, pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar este necesară obţinerea statutului de student-doctorand sau deţinerea diplomei de doctor, precum şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de Senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii. O persoană care nu a obţinut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcţia de asistent universitar într-o anumită instituţie de învăţământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.

Condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele:
a) deţinerea diplomei de doctor;
b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de Senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii;
Deţinerea titlului de doctor în domeniul respectiv, este o cerinţă suplimentară pentru ocuparea funcţiei de lector, care nu a fost prevăzută până la actuala lege a educaţiei.

Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de conferenţiar universitar sunt următoarele:
a) deţinerea diplomei de doctor;
b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar;
c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de Senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.

Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt următoarele:
a) deţinerea diplomei de doctor;
b) deţinerea atestatului de abilitare;
c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar;
d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de Senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.

În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţia de asistent de cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenţi-doctoranzi sau care deţin diploma de doctor. În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţiile de cercetare de cercetător ştiinţific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care deţin diploma de doctor.

În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel puţin titlul de medic rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.

În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări şi de conferenţiar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist, iar candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar.
Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.

Evaluarea calităţii cadrelor didactice

Pentru creşterea gradului de perfecţionare a pregătirii profesionale legea prevede modalităţi de evaluare a calităţii cadrelor didactice.

Datele şi informaţiile privind situaţia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu.

Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului instituţiei de învăţământ superior.

Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau şcoală doctorală, în statul de funcţii. Statul de funcţii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare.

Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către Senatul universitar.

Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informaţii publice.
Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în funcţie de rezultatele şi performanţele lor, conform legii.
Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea unor standarde minime ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare şi clauze privind încetarea contractelor în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minime.

Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic

Personalul din învăţământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară, din codul de etică universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legislaţia în vigoare.
Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaţiei ştiinţifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia specifică în vigoare.

Membrilor comunităţii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice în spaţiul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de creaţie, în conformitate cu criteriile de calitate academică.

Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candida la obţinerea de granturi naţionale şi internaţionale, fără restricţii ale libertăţii academice. Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcţii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curţii Constituţionale, al Avocatului Poporului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului sau în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste funcţii cu activitatea didactică şi de cercetare.

De aceste prevederi beneficiază şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi de sport.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, comisiilor şi agenţiilor din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului sau Guvernului.
De asemenea, de aceste drepturi beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învăţământ.

Personalului didactic titular pe un post didactic din învăţământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic, pentru perioada respectivă.

Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ, care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa conducerii instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a consiliului de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.

Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă.

Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învăţământ.

Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:
a) concediul anual cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către Senatul universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză. Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral sau parţial, din surse proprii, transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităţi. Personalul din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice, în policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii. Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali. Cadrele didactice şi studenţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrelor didactice sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor sale. Protecţia este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Copyright (c) 2010 Claudia Rosu. Toate drepturile rezervate.